De cate ori nu ai patit sa fii pus in situatia de a fi interogat (nu de politie) in legatura cu diversele optiuni pe care le ai? Ei bine, de fiecare data cand mi s-a dat sansa sa imi spun parerea asupra unui lucru afisam un zambet de multumire si incepeam sa ma exprim. Nu de alta, dar, cel cu care socializam, imi cerea expres sa ma exprim. Astepta acest lucru. Pana acum ceva timp, logica imi spunea ca o parere trebuie transmisa liber si fara echivoc. Cand spui ceva in care crezi nu ai nevoie de limite care sa iti ofere confortul de a nu "iesi" din zona apreciata de majoritate. Ei bine.... A trecut mult timp pana sa-mi dau seama cat eram de pueril in gandire. Am inteles ca atunci cand cineva iti spune sa te exprim iti CERE sa o faci asa cum se asteapta el. Sa spui ceea ce vrea el sa auda.
Poate ca imi vei arunca in fata urmatoarea afirmatie : "In grupul in care ma invart eu, lumea accepta parerea mea sincera si nu imi judeca optiunile indiferent de felul lor."
Serios?
Du-te si spune-le prietenilor tai greselile lor cele mai mari si cum s-au facut de ... in momentele acelea. Ba mai bine. Du-te si spune-i iubitei tale (asta daca ai una) ce parere ai despre ea cu adevarat. Fara ascunzisuri si ocolisuri. Fii sincer cu domnisoara / doamna. Spune-i cat de mult o iubesti, dar, cu toate astea, daca nu invata sa se miste in pat cat de repede vei visa mereu sesiunea de la bordelul din The Red District. De ce nu mergi sa-i spui sefului tau cat de mult "iubesti" sa te trezesti in fiecare dimineata pentru a veni la servici si ca daca ar fi dupa tine ai vrea sa schimbi ora de incepere a lucrului undeva pe la 12:30 - 13:00.
Serios. Exprima-te! Esti liber sa o faci! De fapt, exprimarea este inghititul in sec si tacerea. Da... Mai bine taci!
